relativa se exercita forte de frecare interna. Acest fenomen este denumit vascozitate.
Datorita acestor forte, stratul de fluid care are viteza de curgere mai mica
va frana stratul de fluid cu viteza de curgere mai mare, o parte din energia mecanica a particulelor de fluid trecand in energie interna a moleculelor fluidului.
Curgerea fluidelor este stanjenita si de peretii fata de care aluneca straturile de fluid, frecarile vascoase determina viteze de curgere mai mici in vecinatatea peretilor.
Vascozotatea se exprima prin coeficientul de vascozitate dinamica η.
Forta de vascozitate depinde de viteza relativa v dintre straturile vecine,
de distanta dintre ele , de aria comuna S a acestora si de natura lichidului.
In cazul curgerii unui fluid print-o conducta, stratul de fluid aflat chiar in contact cu peretele conductei este in repaus, straturile vecine avand o viteza din ce in ce mai mare pe masura ce pozitia lor este mai departata de perete. O astfel de curgere, in care straturile de fluid raman paralele intre ele in cursul deplasarii se numeste curgere laminara. Celalat tip de curgere, intalnit la viteze mari, in cadrul careia vinele de fluid se amesteca, formandu-se vartejuri, se numeste curgere turbulenta.
Experimental s-a stabilit ca forta de frecare este proportionala cu variatia vitezei intre straturile de fluid si cu suprafata :
(7.17)
Semnul negativ indica faptul ca forta de frecare se opune miscarii fluidului.
Unitatea de masura pentru coeficienul de vascozitate dinamica este pois(P).
In Sistemul International unitatea de masura este decapoisul (daP) :
Lichidele au coeficientul de vascozitate de ordinul a 
iar gazele de ordinul 
iar gazele de ordinul
Vascozitatea dinamica a lichidelor scade puternic cu temperatura. In cazul gazelor, aceasta creste cu tempartura dupa legea 
.
.
Marimea inversa a coeficientul de vascozitate se numeste coeficient de fluiditate, si se noteaza cu φ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu